Cei 10 "Dacă"

Dacă vrei să faci un bine, atunci fă-l cînd este nevoie.
Dacă poți să faci pe cineva fericit, nu sta pe gînduri.
Dacă dai ceva, nu aștepta ca fapta să se întoarcă.
Dacă primești ceva, dă mai departe.
Dacă nu poți să ajuți pe cineva, spune-i în așa fel incît să nu o recepteze ca pe un refuz.
Dacă poți să construiești ceva, nu distruge.
Dacă poți, fii hotărît în ceea ce spui și ceea ce faci.
Dacă devii celebru, rămîi modest.
Dacă ești nervos, nu-ți descărca nervii pe alții.
Dacă faci o observație, nu jigni.

Orice schimbare începe de la sine...

E toamnă și în Lille

- Ți-e dor de casă?
- Da, mi-e dor. Dar rezist.

Așa încep aproape toate discuţiile cu cei dragi.

Mi-e dor de tot ce obișnuiam să fac pînă acum, de micile tradiţii din familie, de starea de linişte pe care doar "acasă" ți-o redă.

- La noi e toamnă deja..miroase a frunze uscate...Codrii parcă-s pictați în roș, galben, oranj, maro... așa cum îți place ție..
- E toamnă și în Lille. E frumos, dar nu văd Codrii, nici măcar o pădure, doar cîțiva copaci solitari, plictisiți și triști.

Primul eșec culinar :)

Cam așa începe tumultuoasa viață de studentă prin străinatăți.
Tentative, eșecuri, avînturi și super idei în domeniul culinăriei.

Chiar dacă m-am pornit de-acasă cu o valiză plină de sfaturi și secrete de la mama, tot am dat-o în bară la capitolul “Zeamă”.
Făcusem de toate, numai de asta nu-mi ajungea curaj să mă apuc ( și bine simțeam...)

Era o zi însorită, aveam dispoziție bună și toate ingredientele în frigider, așa că mi-am zis: "Acum e-acum" .

Morcovior, ceapă, cărniță de pui, tăieței, cartofi, roșii, cubulețul magic cu arome, ceva mirodenii, suc de lămîie....teoretic e gata. Practic însă, produsul e comestibil, dar nu de nota 10.

Mam autoconsolat cu gîndul că nici unei gospodine nu îi iese totul din prima :-)
și bine că nu era un soț sau 2 copii care să aștepte nerăbdători prînzul pe masă.

Pînă la nuntă reușeusc la sigur să mă specializez în domeniu.


Dar totuși, cît nu m-aș strădui, zeamă ca bunica nu face nimeni!:X

Nu te mai las, promit.

A trecut mult timp, și multe s-au schimbat. Multe situații m-au pus la încercare, și la fel de multe sentimente m-au luat sub aripa lor.

Ți-a fost trist și dor, eu știu. Și mie.
Pentru că mi-am dat seama cît de mult îmi lipsești, îți promit, nu te mai las.


Owl City - Fireflies
Asculta mai multe audio diverse

Scrisori către Julieta

Niciodată nu-i tîrziu să-ți (re)găsești marea dragoste.




Dacă ai ocazia să-l vezi, nu ezita, recomand.

Gîndul serii

Este important să laşi anumite lucruri să treacă. Să le dai drumul. Să te desprinzi de ele. Nu aştepta să ţi se dea ceva înapoi, nu aştepta să ţi se recunoască efortul, să ţi se descopere geniul, să ţi se înţeleagă iubirea. Încheie nişte etape. Nu din orgoliu, din neputinţă sau mândrie, ci pur şi simplu pentru că acel lucru nu se mai potriveşte cu viaţa ta. Închide uşa, schimbă discul, fă curat în casă, şterge praful. Încetează să mai fii cine erai şi transformă-te în cine eşti!

Cu referire.

Ai spart oglinda: chipul din țăndări nu-l culegi...

În toiul pregătirilor

Febra ultimului sunet s-a evaporat deja, toate bune și frumoase înafara de faptul că se apropie cu pași repezi și ultima provocare legată de școală: BAC-ul :D.
Și cum mîine este prima noastră experiență, bineînțeles emoționată și nițel stresată, mă pregătesc intens. Cum? Simplu: Yahoo Music. Notebook.Internet. Critică Literară. Facebook. Soare. Păsări ciripind. Miros de flori. Adiere de vînt. O combinație armonioasă și productivă pentru mine. ...Încerc să gîndesc pozitiv și să rămîn optimistă: o sa fie bine. Să dea Domnul! :-SS

Timp, încotro mergi?

Şi cît de repede trece timpul...Am realizat asta pentru a nu ştiu cîta oară în timp ce stăteam mîndra pe scările liceului, locul predestinat absolvenţilor. Momentul acesta părea atît de departe, dar m-a ajuns din urmă mai repede decît îmi imaginam.
Şi totuşi, au fost frumoşi anii de şcoală. O să-mi lipsească obiectele, profesorii, micile situaţii hazlii...o să-mi lipsească şcoala. Mi-aduc aminte de clasele primare, cînd număram cîţi ani mai am pînă o sa fiu absolventă, şi păreau atît de mulţi, încît mă întristam şi ziceam în sinea mea: "De-ar trece mai repede..". Şi uite că au trecut, a fost frumos...
Acum nu-mi rămîne decît să depozitez toate amintirile, emoţiile, trăirile într-un locuşor ascuns, şi să ridic ochii spre un nou orizont, o altă etapă, un nou început.
Felicitări, dragi absolvenţi!

Parfum de dimineaţă

Nu. În această dimineaţă nu mă grăbesc nicăieri. Am suficient timp să mă răsfăţ cu o "deşteptare îndelungată" şi să mă bucur de frumuseţile dimineţii. Mi-am făcut alene o cană de cafea cu lapte şi am pornit, încă pe jumătate adormită, să-mi explorez grădina.
Florile îşi deschiseseră petalele şi deja se întindeau după razele soarelui. Matthiola îşi încheia încet activitatea de noapte, cu toate că îi simţeam încă mirosul atît de cunoscut, dar de care totuşi nu mă pot sătura. Cîteva gîngănii somnoroase pornesc în căutarea hrănii. Au de unde.
Am ascultat un cîntec de greier, altul de cîteva păsărici piţigăiate, sorbind între timp din cana cu cafea. M-am relaxat cum n-am făcut-o de mult. Un aer atît de curat...jur că face bine! Mă străduiesc să nu mă gîndesc la nimic, că altfel stric tot farmecul. Şi e linişte, şi e frumos, şi miroase a vară deja...
Acum, viaţa pare mai frumoasă, şi restul zilei devine mai pozitiv.

De-abia plecaseşi

De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!

Ţi-as fi făcut un semn, după plecare,
Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?

Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.
Ai ascultat de gândul ce-l dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?

Un nou început

După multe explorări în lumea blogurilor, întrebări, răspunsuri şi cercetări, am decis că am şi eu ceva de spus.
Acest colţişor va deveni curînd spaţiul care îmi va ţine de urît cînd ma voi simţi singură, care o să mă asculte cînd voi simţi nevoia să mă descarc, va rîde şi va plînge odată cu mine. De azi, facem echipa!

Acestea fiind spuse, vă invit deci călduros în noua mea reşedinţă, faceţi-vă comod şi simţiţi-vă ca acasă!:-*